Nu sunt atat de mare. Am doar 18 ani,12 clase aproape terminate,si un bac care ma asteapta peste 4 saptamani. Stiu ca pentru majoritatea suna banal. Toti cei care au adaugat aceasta experienta a bacului la dosar,se gandesc acum pfff penibil.Da,in totalitate de acord.Promit ca voi strange pe o foaie toti termenii si sintagmele din aceeasi breasla cu simplu,penibil,floare la ureche,etc. si in ziua in care voi vedea pe lista, in dreptul numelui meu scris cu verde aprins PROMOVAT,voi tipa din toti rarunchii pe Dorobanti toate acele cuvintele care acum nu fac altceva decat sa presare sare pe rana. O rana momentan inexistenta dar care se afla in curs de realizare. Tuturor cred ca le-a fost frica in ultima luna dinainte de bac si toti s-au gandit macar pentru o clipa,in ce canal isi vor stabili domiciliul in caz ca nu promoveaza.
Ma gandesc doar ca va fi exact ca injectiile care mi se faceau cand eram mica mica,la o policlinica dubioasa de pe strada Targu Neamt. Mai exact,eu,copilul care asteapta cu ochii bulbucati de frica venirea acului cel mare,este atat de speriat si incearca sa se concentreze atat de mult asupra momentului,incat nici nu isi da seama cand s-a intampat.Deci cum stau acum aici si scriu,voi sta si dupa bac,probabi,daca voi mai avea acces la vre-un sambure de tehnologie daca nu iese bine,si voi zice,a trecut si asta.
Nu imi place deloc cand ma gandesc ca in anii trecuti,in perioada asta deja imi faceam bagajul pentru mare si alte escapade iar acum,cand ii aud pe cei care mai au un an sau doi pana la momentul acesta cum vorbesc despre plecari si bronz si iesiri la gratare si toate lucrurile dupa care tanjesc eu acum,imi vine sa... nu stiu sa ce. Sa ma ascund bine de tot sa nu ma mai gaseasca bacul cand va veni. Nu imi place sa ma gandesc ca defapt nu voi scapa de toate la 15 iunie cum eram obisnuita ci ...cu mult notoc pe 9 iulie. Si dupa aia sa te tii. Ca ine inscrierea la facultate,si alt stres si alt timp care trece pe langa mine si o sa ma trezesc in august,epuizata si cu o tona de lucruri de facut. Nu imi place sa cresc pentru ca vad cum eu...nu prea mai sunt eu.Si din oglinda in fiecare zi ma priveste una din duduitele-viitoare doamne,pe care le vad eu dimineata la metrou,si mai zambesc cand vad ca nu si-au asortat poseta cu pantofii.Spre ipostaza asta ma indrept si eu acum.Si peste un an,in mod sigur se va gasi o pustoaica de liceu care sa rada cand voi avea pantofi mov,geanta neagra si bluza verde:)
joi, 27 mai 2010
luni, 24 mai 2010
Dusul-o aventura de lux
Iubesc zilele libere. Din partea mea,se pot numi sarbatori nationale toate zilele de luni,miercuri si vineri,plus marti si joi in caz ca pica vre-un sfant cu cruce rosie intr-una din aceste zile.Imi place sa dorm pana mai tarziu,sa ma trezesc putin cate putin,sa ma intind mult si....sa ma tarasc lenesa pana in dus,de unde astept aburi si clabuci,aspecte normale ale unei sarbatori NATIONALE.
Dupa acest principiu am mers eu in aceasta dimineata.Stiam ca am treaba doar dupa ora 12,asa ca am asteptat sa imi intre soarele in ochi ca sa ma hotarasc sa ma trezesc,m-am intins,am incercat sa ma ascund totusi de vre-o doua ori,de acele palcuri de lumina,iesite din spatele jaluzelelor si menite sa ma convinga pe mine sa incep o noua zi. Boon. M-am trezit,m-am ridicat din pat,am sarit in cada. Cand am pornit radioul,am vazut ca era ora 9.35 asa ca mi-am inchipuit ca nu voi avea nici pe departe problemele pe care le am la ora 6 dimineata,cu apa calda.Dau drumul la robinet si curge...apa rece ca gheata....astept 1 minut,5 minute,10 minute,15 minute,apa sloi. Am inteles atunci ca mai am de asteptat asa ca mi-am aprins o tigara si m-am asezat pe marginea cazii asteptand minunea. Am fumat lenesa un Kent lung,lucru care a durat cam 12 minute si cand am pus si eu un picior in apa am sesizat o maaare diferenta. De la apa rece sloi,la apa rece si atat. M-am conformat,am inchis ochii,m-am gandit ca nu am de ales si m-am bagat in acea apa care isi batea joc de mine. Dupa 5 minute,baita mea era gata,iar eu tremuram cu pielea movulie,sub un prosop alb.mare si pufos. Inteleg cand oamenii nu se trezesc la ora 5 sau 6 sa se spele ca poate le e frig,poate le e lene,poate nu se trezesc deloc la ora aia sau poate le place sa stea murdari. I don`t care. Inteleg atunci sa ma spal cu apa rece sau sa astept o ora pana sa vina apa calda,dar la ora 9 jumatate? La ora aia sa fiu eu prima care a deschis robinetul de apa calda,eu avand inca 8 apartamente sub mine? Ok din nou,am fost eu prima,dar de ce dupa 35 de minute apa s-a incalzit doar cat sa nu iti mai taie respiratia in primele 2 secunde,ci sa o faca dupa vre-o 10? De ce exista situatii dintr-astea in ditamai capitala Europeana? De ce nu se spala oamenii? De ce eu platesc la apa peste 100 de lei si am vecini care nu platesc nici 3 lei? Hai ca m-au apucat acum toate....Nu puteam sa fiu si eu din provincie? De ce a devenit dusul un lux?
Dupa acest principiu am mers eu in aceasta dimineata.Stiam ca am treaba doar dupa ora 12,asa ca am asteptat sa imi intre soarele in ochi ca sa ma hotarasc sa ma trezesc,m-am intins,am incercat sa ma ascund totusi de vre-o doua ori,de acele palcuri de lumina,iesite din spatele jaluzelelor si menite sa ma convinga pe mine sa incep o noua zi. Boon. M-am trezit,m-am ridicat din pat,am sarit in cada. Cand am pornit radioul,am vazut ca era ora 9.35 asa ca mi-am inchipuit ca nu voi avea nici pe departe problemele pe care le am la ora 6 dimineata,cu apa calda.Dau drumul la robinet si curge...apa rece ca gheata....astept 1 minut,5 minute,10 minute,15 minute,apa sloi. Am inteles atunci ca mai am de asteptat asa ca mi-am aprins o tigara si m-am asezat pe marginea cazii asteptand minunea. Am fumat lenesa un Kent lung,lucru care a durat cam 12 minute si cand am pus si eu un picior in apa am sesizat o maaare diferenta. De la apa rece sloi,la apa rece si atat. M-am conformat,am inchis ochii,m-am gandit ca nu am de ales si m-am bagat in acea apa care isi batea joc de mine. Dupa 5 minute,baita mea era gata,iar eu tremuram cu pielea movulie,sub un prosop alb.mare si pufos. Inteleg cand oamenii nu se trezesc la ora 5 sau 6 sa se spele ca poate le e frig,poate le e lene,poate nu se trezesc deloc la ora aia sau poate le place sa stea murdari. I don`t care. Inteleg atunci sa ma spal cu apa rece sau sa astept o ora pana sa vina apa calda,dar la ora 9 jumatate? La ora aia sa fiu eu prima care a deschis robinetul de apa calda,eu avand inca 8 apartamente sub mine? Ok din nou,am fost eu prima,dar de ce dupa 35 de minute apa s-a incalzit doar cat sa nu iti mai taie respiratia in primele 2 secunde,ci sa o faca dupa vre-o 10? De ce exista situatii dintr-astea in ditamai capitala Europeana? De ce nu se spala oamenii? De ce eu platesc la apa peste 100 de lei si am vecini care nu platesc nici 3 lei? Hai ca m-au apucat acum toate....Nu puteam sa fiu si eu din provincie? De ce a devenit dusul un lux?
sâmbătă, 22 mai 2010
Magnific
Da,este magnific. Astazi am bagat o cursa lunga de invatat,vre-o sase ore cu o mini pauza de masa iar acum,acum stau in hamac,la aer,inconjurata de catei si pesti care isi schimba "domiciliul",cu miniul meu in brate si scriu. Am o bericica langa mine,niste kent lung si mult mult chef de viata. Cand zic chef de viata nu ma refer la acel chef de a iesi si a dansa pe mese pana dimineata. Nu! Pe ala nu l-am avut niciodata. Dar acum,acum nu am nici un motiv sa fiu trista sau imbufnata. Este magnific. Astazi am prins la pesti de mi s-au incretit mainile dupa forma solzilor lor. Am participat si eu la curatarea iazului din gradina resedintei M. si cum nu m-as fi bagat la dat namolul cu farasul,am ales sa prind pestisorii pusi din iaz in niste ligheane si sa ii plasez intr-un acvariu. NU as fi crezut niciodata ca este atat de greu. Adica in viziunea mea,luam pestele cu mini sita si il aruncam in acvariu. Dar nu este nici pe departe atat de simplu. Cu mini sita nu am avut nici un succes asa ca a trebuit sa ii prind pe toti cu mana. 45 de indivizi innotatori,de la cei mai mici,cat un deget aratator si pana la cei mai mari pe care nu ii puteam tine cu doua maini. SI mai sunt si asa de alunecoooosi.... Uf. Dar mi-a placut. Sunt niste fiinte destul de destepte avand in vedere dimensiunea pe care o au si implicit dimensiunea pe care o are creierul lor. Cand ii luam in mana,majoritatea nu se zbateau ci faceau pe mortii. Si daca lasam mana mai moale tusti,sareau si se dadeau cu innotatoarele de piatra din curte. Acum miros toata a peste si a mal si ma simt la fel ca atunci cand eram mica de tot si mergeam oe garla la tara la pescuit. Stiu ca atunci mereu imi luam teapa cu tiparii,ca puneam mana pe ei si ma intepau ...au auauauuau. Si acum mi-a fost putin frica. Dar am facut-o si pe asta. Good day!
luni, 17 mai 2010
Ciudat....foarte ciudat
Ziua odioasa de astazi s-a incheiat acum 4 minute deci putem vorbi despre ea la trecut. Deci ziua odioasa de ieri a trecut,eu sunt inca in viata si incep sa cred ca daca am reusit acum,sa bat varsta de 70 de ani va fi floare la ureche. Urasc sa astept,si ziua asta tampita cam despre asta a fost.Despre asteptare multa in conditii neprielnice unei printese ca mine. Defapt,au fost conditii neprielnice nici pentru un caine blanos si cu atat mai mult pentru mine. Am inceput in tromba la 6 si 20 de dimineata cand mi-a fost super lene sa ma trezesc si m-am grabit sa ajung la 8 pe Dorobanti. Booon...m-am fortat sa ma ridic din pat,sa ajung la baie,sa ma imbrac,sa inghit cafeaua si sa plec. Am iesit din scara blocului si m-a palit o ploaie si un frig,pe care nu avusesem timp sa le observ sau macar sa le prevad inainte sa ies din casa. M-am conformat,mi-am infipt bine de tot castile in urechi,mi-am tras gluga de la VESTA peste cap si am pornit tropa trop spre metrou,clantanind din aparatul dentar adesea si injurand geaca de piele pe care o lasasem agatata in cui si ploaia care se imprima discret pe manecile din bumbac care imi ieseau din...vesta. Tur de forta pena la liceu,cu coate in metrou si multi "pardon" revoltati...am ajuns la fix,am intrat,am inceput teza. Cele mai oribile subiecte ale literaturii romane,in foaia mea se aflau,frumos turnate in tonerul xeroxului. M-am uitat spre cer,am boscorodit putin si am inceput sa rezolv ce stiam. 2 ore mai tarziu,am iesit iar in ploaie. Cu putina inspiratie am reusit sa evadez din nou din penitenciarul Caragiale si m-am infipt in Corin pana la ora doua. Cafea,plictiseala,asteptare. La 2,mi-am luat inima in dinti si am pornit spre Unirii,in cautarea unui centru de radiologie dentara. L-am gasit,am rezolvat,am plecat. Ploaie,frig,nimic de facut pana la ora 5. M-am refugiat in mec pana la 4 jumate,evident afara,in frig...printre aurolaci...dar macar nu ploua. La 4 jumate am fugit iar spre metrou si am plecat spre 1 mai,la dentist. Aglomeratie,frig,oboseala. Am ajuns si la dentist,nu am facut nimic,am plecat. Frig,ploaie,metrou,aglomeratie,casa. Astazi a fost o zi in care am stat TOTAL degeaba. Am fost plouata in repetate randuri,am inghetat,am asteptat,m-am plictisit si nu am facut nimic. Detest situatiile de genul asta....
Pentru maine am planuri mari. Sper sa iasa bine si....am constatat ca pot fi oricand mituita cu o deplasare,oriunde ar fi ea. Povestesc mai multe cand ma intor:D
Pentru maine am planuri mari. Sper sa iasa bine si....am constatat ca pot fi oricand mituita cu o deplasare,oriunde ar fi ea. Povestesc mai multe cand ma intor:D
miercuri, 12 mai 2010
Trisatul la carti si trisatul in dragoste-bariere nepatrunse de mintea mea
Acestea sunt doua lucruri pe care nu le pot intelege oricat m-as chinui. Trisatul la carti mi se pare inutil.Bine,sa se inteleaga ca nu sunt de acord cu jocurile pe bani,si pentru distractie nu vad de ce ai putea sa trisezi. Pana la urma farmecul unde este?IN tactica ta de a baga asii pe maneca si a-i scuipa triumfator pe masa la momentul potrivit sau farmecul este in stilul tau de joc,si in cum reusesti sa castigi cinstit? Asa este si cu dragostea. De ce sa trisezi in dragoste? De ce sa minti? De ce sa te ascunzi dupa deget? De ce sa pari cuceritor cu 1000 de lucruri false,in care copiii prosti chiar cred? Adica stiu ca au efect dar oare fara ele nu esti la fel de bun? Nu poti sa arati pe fata ce esti dispus sa oferi? Si daca tot te ia gura pe dinainte si promiti marea cu sarea...nu ar fi frumos daca le-ai si da? Pentru ca e o persoana acolo,care chiar le viseaza,de la tine.pentru ca tu asa i-ai zis. Si acea persoana a avut incredere in tine cu viata ei de nenumarate ori.De ce trebuie sa existe egoism intr-o relatie de dragoste? De ce sa vrei sa ai ceva numai pentru tine cand scopul este sa il imparti cu celalalt? De ce sa ii vorbesti in doi peri doar de dragul de a te juca cu inima lui. De ce sa minti?Sa omiti? Sa ascunzi? De ce? Nu poate fi totul ca un joc de macao in 2,care poate tine extrem de putin sau neasteptat de mult si la sfarsitul caruia amandoi zambesc?De ce unul trebuie sa dea de umflat si celalalt sa umfle mereu? De ce nu a scos nimeni cartile de 4 din acest joc? De ce trebuie sa plec acum cand mai am atatea de spus,atata de durut si atata de dormit?
duminică, 9 mai 2010
Ce-ar fi daca?
Ce ar fi daca intr-o zi,am alerga cu totii la persoanele pe care le iubim si am tipa din tot sufletul tot ceea ce simtim pentru ei. Este atat de rau sa iti arati sentimentele?Sa treci peste aparente si frica si sa recunosti ca iubesti? Poate iubesti un prost sau un om care nu merita dar,avand in vedere ca tu ai ajuns sa il iubesti,trebuie sa fi facut el ceva bine. Se stie ca mie imi plac cuvintele. Imi place sa le vad,imi place sa le scriu,imi place sa le aud. Si tot ele,cuvintele,ma dor si ma bucura atat de mult incat simt in unele momente ca voi ceda din cauza trecerii bruste de la o stare la alta. Sunt constienta ca unele cuvinte pot fi spuse fara vre-o semnificatie anume si totusi...tonul cu care sunt spuse,felul in care suna o voce in acel moment si chiar cuvintele insele,ma fascineaza. Asa ca,daca tot avem cuvinte,din belsug,de ce sa nu ne facem curaj intr-o zi si sa spunem : pe tine te iubesc,pe tine nu te mai iubesc,tu esti un prost,tu nu ai creier,vreau sa ma casatoresc cu tine,vreau sa divortam etc. Toate chestiile care ne bantuie mintea trebuie spuse pentru ca desi pot durea inexplicabul de mult,tot ele si alina. Ah si..niciodata sa nu adormiti tristi.ganditi-va la un cuvant care sa va faca sa zambiti inainte de somn:)
joi, 6 mai 2010
Eu am,eu sunt
Jenant dar adevarat,nu mi-am mai facut curat in camera de la Paste,si cum azi am ajuns destul de bine dispusa acasa,am bagat un maraton de impachetat,sortat,aspirat si aerisit in camaruta mea miniona de 9 mp(dintre care 7 sunt ocupati de mobila). Zic asta pentru ca in mod logic nu ar trebui sa fie o problema sa pastrez 2 mp curati. Dar cum logica nu este punctul meu forte,este evident ca dupa ce ies eu din spatiul personal,foarte bine delimitat,in urma mea pare ca a trecut un uragan.
Facand ordine si curatenie,prin lucruri si prin ganduri,am realizat defapt care este mersul lucrurilor in micul meu cuib. Da,desi suna total prost,nu stiam cum se desfasoara treburile pe-aici,de ce am atatea lucruri si mai rau,de ce toate lucrurile mele sunt aruncate in gramezi,unele peste altele,haine cu fotografii si farduri,papuci de casa imperecheati cu pantofi de seara,posete si mingi de plaja,geci de piele si jucarii,clapa si clame de par,chitara si vre-o doua prelungitoare si multe alte lucruri incurcate unele intr-altele.
Mi-am dat seama ca absolut tot ce am in aceasta camera ma reprezinta,si are o semnificatie aparte. Posed o multime de lucruri,cu diverse texturi si culori,cu diverse greutati si volume dar toate,absolut toate au inmagazinate in esenta lor,amintiri de toate felurile. De lustra/lampa sau ce-o fi de pe tavan am agatati doi maimutoi cu cate-o masca de carnaval atarnata de ei-semnificatia poate fi interpretabila-.Pe birou am scoci,culori,praf,lampa,un tabel cu derivate si integrale,poze,o mingiuca,un capsator si un briceag multifunctional(cu lingura,furculita,tirbuson si tot ce-i mai trebuie)-scoci pentru ca imi place sa lipesc orice,culori pentru ca nu as putea trai in alb si negru,respectiv in culoarea foii imbinata cu dungile lasate in urma de pix,praf pentru ca se aduna iar eu NU STERG PRAFUL,o lampa pentru ca ...oricui ii trebuie o lampa,,tabelul pentru ca dau bacul si nu pot invata matematica de nici o culoare,poze pentru ca nu as putea sta fara sa le vad chipurile celor mai importante persoane din viata mea,in fiecare clipa,o mingiuca pentru ca am gasit-o si jucandu-ne cu ea era sa o pierdem de 100 de ori si totusi nu am facut-o,capsatorul pentru ca are 18 ani,ca si mine si briceagul multifunctional...pentru ca mi-a fost extrem de util intotdeauna si nu se stie cand imi va fi din nou.- Am un televizor mic,pentru ca nu am spatiu de altceva,o biblioteca plina cu carti,doua dulapuri pline cu haine,doua scaune de birou,un pat suprapus,vre-o 20 de jucarii de diverse marimi,un xilofon,o clapa,o chitara,un mini laptop,un aparat foto cu incarcatorul aferent si cablul de date,scrumiere,cani de cafea,termosul dingrecia,colectia de cartele de metrou,ojele cu cele mai nonconformiste culori,botosi de casa in forma de rata,cutii cu zorzoane,albume cu poze,caiete,hartii,agende,dosare,cutii si cutiute,suplimente alimentare(nu prea mananc),pastile altialergice,creme de bube,ochelari de soare si multe alte chestii pe care probabil ca nu le vad acum dar sigur sunt puse bine acolo unde trebuie sa stea. Toate cele insiruite mai sus fac parte din mine, din ce am fost si ce am devenit pe parcurs. Nimic nu este inutil,nimic nu este fara amintiri. Sunt tot ceea ce am si tot ceea ce am inseamna .....eu
luni, 3 mai 2010
Un vis.
Un vis,mai multe vise,si mai multe visuri. Am cunoscut o persoana noua in mine,o persoana care poate sa viseze mai aproape de realitate si isi poate implini mult mai usor visele. Am descoperit in mine o persoana care avea nevoie de un soc sa poata scoate capul din bula pe care si-o crease,sa atinga pamantul cu picioarele si sa isi dea seama ca lucrurile pot fi schimbate si de aici de jos,nu doar de la inaltime. Prafurile magice nu mai ajuta acum pentru ca..le-am lasat incuiate acolo,in locul de care voi incerca sa stau cat mai departe. Am descoperit ca oamenii sunt rai si parsivi si nu exista UNUL care sa nu isi vada interesul,dar am aflat ca daca ma uit in alta parte,nu ma afecteaza deloc. Am aflat ca fara sa risc totul,nu pot castiga nimic si nu voi putea fi multumita niciodata. Am descoperit ca daca te uiti la ceas la fix,chiar te iubeste si am descoperit ca,a te mandri cu ceva,este un lucru absolut genial. Am aflat ca am prieteni care ma suporta cand sunt jos jos si care nu ma cearta daca mai alerg inca o data cu capul inainte.Am aflat ca pot face mai multe lucruri in acelasi timp,ca pot sta si intre fete si intre baieti,si pot avea activitati comune cu toti. Am aflat ca imi place sa mi se multumeasca pentru ceva ce fac,si imi place sa imi asum responsabilitati. Am aflat ca inca nu imi plac oamenii prosti si curvele si i-as protapi pe toti intr-un gard,dar poate sunt prea mica pentru un macel de o asemenea amploare. Am descoperit ca imi place sa ma trezesc langa un suflet cald in fiecare dimineata si ar trebui sa apreciez mai mult momentele in care fac asta. Am aflat ca sunt posesiva si imi place sa imi delimitez teritoriul,iar daca mi se respecta asta,sunt dispusa sa fac orice pentru acel teritoriu. Am aflat ca daca sunt eu,lumea ma place.Uitasem cum este sa fii eu. Imi insusisem diferite personalitati cu care nu puteam tine pasul,au fost niste roluri proaste,pe care nu le-am putut interpreta impecabil. Am fost buna la fiecare in parte si la toate la un loc,dar in momentul in care a trebuit sa apar EU la final,"pe scena" mi-am pierdut. Pentru ca eu,nu mai eram eu si nu stiam cum sa reactionez. Am aflat ca un baiat care se da rotund de fata cu altii,poate fi numai miere in particular. Iar eu,trebuie sa ii respect aceasta decizie. Pentru ca,in diminetile in care ma intorc si il vad acolo,traiesc un sentiment care depaseste orice altceva. Este genial ca in momentul in care iti ingheata picioarele,sa gasesti alte doua de care sa te incalzesti.Este frumos sa iti gasesti o persoana care sa te completeze si in momentul in care tu tipi si te agiti,ea sa rada,sa te atace,dar in ochii ei sa vezi ca totul este bine si o sa treaca tot. Am descoperit multe in acest weekend si chiar daca nu am fost la mare decat cateva ore,nu regret nimic. Pentru ca marea va ramane acolo,dar momentele,intamplarile si zambetele pot disparea oricand.
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)