vineri, 4 iunie 2010
Mai este atat de putin...
Fix o saptamana si ...anii de liceu vor aparea in vocabularul meu insotiti de timpul trecut. Imi amintesc ca anul trecut,in perioada asta cand pregateam clasa pentru fosta generatie de E din liceu,vorbeam cu colegii si spuneam ca noi vom face si vom drege si ne-ar placea sa fim cum sunt ei in acest moment si...ca mai avem mult pana atunci. Mai aveam un an in fata. Un an care parea atat de lung si care s-a dovedit a fi cel mai scurt dintre toti. Acum este randul nostru. Este randul meu sa defilez pe bulevard,sa raspund "PREZENT" la ultima strigare a catalogului,cu aceeasi emotie pe care am avut-o si cand am fost prima data numita ca elev in acest liceu. Cand eram clasa a 8a,Caragiale era visul meu. Am facut-o si pe asta. Nu a fost asa cum m-am asteptat,am injurat de multe ori oamenii de la cel mai neinsemnat pana la cel despre care pot spune ca e important. NU ma refer la cineva anume acum. Ma refer pur si simplu la persoana X. Incerc sa pun lucrurile cap la cap si sa inteleg ce a fost liceul. Au fost cei mai frumosi ani? Poate au fost cei mai frumosi ani de pana acum,dar nu cred ca LICEUL in sine a avut un rol important. Pur si simplu s-a sincronizat perfect perioada cu niste momente importante din viata mea. A fost frumos si in liceu. Am facut multe. Le pot povesti copiilor si nepotilor mei si copiilor si nepotilor altora zile intregi fara sa ma repet si fara sa plictisesc. Fiecare zi a avut ceva foarte special. De la nervii pe care ii primeam bonus la cafeaua de dimineata,la emotia pe care o simteam cand trebuia sa intru pe scena la festivalul de teatru,la fata de copil nevinovat pe care o postam cand faceam ceva rau sau cand trebuia sa ii scap pe ceilalti care faceau ceva rau,la escapadele nepermise....sunt multe. Dintre ele,majoritatea m-au scos din sarite cand s-au intamplat.Am fost pusa in situatii jenante,am fost tinta unor scandaluri de proportii si niciodata nu mi s-a multumit pentru nici unul din lucrurile pe care le-am facut pentru acel colectiv. Ma plimbam ieri prin curtea liceului si mi-am dat seama ca imi va fi dor. De toate relele de care am avut parte si de toate lucrurile bune. De bucuria pe care am simtit-o cand am trecut la informatica in clasa a 10 a si de bucuria pe care am simtit-o in fiecare dintre aceste 8 semestre cand am trecut la matematica. Vreau sa se termine....am zis-o si o repet.Prefer sa mi se taie 3 degete decat sa mai fac o data liceul.Liceul ala cel putin...si asta gandesc in momentul de fata.Poate peste 5 ani o sa fiu de alta parere. Momentan .... vreau doar sa pun foaie peste foaie si sa le adaug cu grija la povestea mea.Per total,am fost incredibil de fericita in anii de liceu. Doar ca imi e greu sa separ evenimentele.Mi-e greu sa pun intr-un raft ce s-a intamplat in liceu in astia 4 ani si ce s-a intamplat in viata mea in astia 4 ani. Nu imi plac finalurile. Nu sunt inca pregatita sa plec de acasa fara rezerva de injuraturi destinate colegilor... e ciudat.... Ani de liceu...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu